În viaţa nu lungă, Vlad Voda Valahul
Împins-a afară din ţară tot iadul,
Trădat a căzut, din Tronul cel mare,
Dar când s-a întors, de sânge-a fost ploaie!
Şi vorba s-a dus pe întregul pământ,
Că Vlad se întoarce chiar şi din mormânt.
Iar orice armată încearcă să-l calce
Cruzimea de fiară-i va trage in ace!
Şi ţepele-s aspre, şi chinul e greu
Când vezi câmpuri pline de trupuri mereu.
Şi gândul cel rău, din steagul păgân,
Se-ntoarce din drumu-i de moarte nebun.
Şi nimeni ce ura o poartă în piept
Nu-i bine-venit la valahi în castel.
Cine e hoţ sau păgân pe la noi
Va plânge în ţepe, înfipt în noroi.
